Statiuni in Slovacia
|
|
|
| cazare Jasna | cazare Strbske Pleso |
Date generale despre Slovacia
Tanjesti dupa liniste si relaxare in sanul naturii, ai visat dintotdeauna sa urci pe masivul cu cea mai mare altitudine din Europa, sa poti descoperi colturile nevazute ale naturii, sa ti se ofere posibilitatea de a-ti crea un ansamblu de imagini revelatoare, cerul si pamantul sa se imbine intr-o armonie perfecta, sau esti adeptul unei vieti moderne, atras de frumusetile turistice, insetat de cultura si curios sa descoperi treptele evolutiei unui popor ospitalier demult existent, indreapta-ti privirea spre Slovacia.
Republica Slovaca (Slovenska Republika) este unul dintre cele mai recent formate state ale Europei, a carui independenta si-a castigat-o pe data de 1 ianuarie 1993, in urma Noii Constitutii adoptate de catre Parlamentul Federal in ziua de 1 septembrie 1992. Noua Constitutie stabilea ca, din 1 ianuarie 1993, existenta pe plan international a Republicii Cehoslovace sa fie inlocuita de aparitia a doua state independente si suverane, Republica Slovaca si Republica Ceha, state ce urmau sa fie recunoscute de catre toate tarile de pe intregul mapamond.
Slovacia ocupa o pozitie centrala in Europa, iar foarte aproape de orasul Kremnica, pe dealul Krabule, se afla centrul geometric al Europei. Importanta orasului Kremnica se datoreza nu numai acestui fapt, cat si existentei mai multor mine si a uneia dintre cele mai vechi monetarii de pe intregul lumii . Aici se bateau monede pentru mai toate statele, in 1921 chiar si monede romanesti.
Lanturile nesfarsite de munti fac parte din istoria, cultura si viata de zi cu zi ale Slovaciei. Muntii Carpati incep la confluenta fluviului Dunarea (Dunaj) cu raul Morava, urca spre nordul Slovaciei, patrunde in Ucraina de vest, cuprinde o mica parte din Ungaria de est, ca mai apoi sa patrunda pe teritoriul Romaniei prin partea de nord si sa formeze arcul carpatic romanesc, unde se afla al doilea mare masiv, Moldoveanu. Muntii Tatra, Tatra Mare (Vysoke Tatry) si Tatra Mica (Nizke Tatry), predomina cu precadere in partea nordica a tarii, oferind, prin aspectul lor natural si aerul pur alpin, o gama larga de posibilitati de relaxare. Cele mai renumite masive sunt Matra, Tatra si Fatra, regasite sub forma a trei denivelari albastre pe stema tarii. Alte piscuri cunoscute sunt: Chopok, Dumbier, Krivan, la poalele caruia activa in timpul secolului al 18-lea o grupare de haiduci, condusa de Juro Janosik. Sirul muntos atinge altitudinea maxima in muntii Tatra, in cel mai inalt pisc al masivului carpatic, Gerlachovsky stit 2655 m.
Pe plan economic, muntii reprezinta pentru Slovacia o importanta deosebita. Padurile de foioase si rasinoase, pana la altitudinea de 1600-1800 m, prezinta un bogat potential turistic, iar subsolul adaposteste zacaminte de aur, argint, magneziu, aluminiu, s.a.
Dinspre nord spre sud, zona montana se continua cu zona colinara, unde se pot intalni, spre deosebire de ceilalti munti formati prin miscari de incretire, munti de origine vulcanica, iar in partea sudica, pana la Dunare, se intinde campia. Pe langa lantul carpatic, raul Dunaj constituie o alta artera de legatura intre Slovacia si Romania, ba chiar o punte de legatura cu Marea Neagra si, prin aceasta, cu Oceanul Planetar. Vaile raurilor brazdeaza muntii, coboara de-a lungul colinelor, parcurg intinderile de campie si, fie ca sunt afluentii unui rau mai mare, fie isi au obarsia directa din munti, cam toate se varsa in Dunare. Pe langa aceste vai formate de cursurile apelor, exista si vai formate de ghetari, mai cunoscute fiind: Valea Velicka (Velicka Dolina) si Valea Mengusovska (Mengusovska Dolina). Prezenta a numeroase centre turistice de-o parte si de alta a vailor face din Slovacia al treilea stat, dupa Elvetia si Austria, ca importanta in ce priveste lungimea transportului pe cablu (teleschiuri, telecabine, s.a.).
Frumusetea peisajului montan este completata de creatii ale naturii, survenite in urma unor prabusiri ale unor suprafete muntoase, situate la altitudini foarte mari, ce au generat prezenta unor lacuri, numite plesa. Astfel de lacuri sunt: Strbske Pleso si Rohacske Pleso. Renumite pentru frumusetea naturala sunt si rezevatia Slovensky Raj si Parcul National Tatra (Tanap-Tatransky Narodny Park) .
Alte monumente importante ale Europei, aflate in patrimoniul cultural si national al UNESCO, sunt: Spissky Hrad (cetatea cu cea mai intinsa suprafata din Europa), Spiskke Podhradie (subcetatea de la Spissk), Spisska Kapitula (nu departe de cetate, pe o colina, se afla un ansamblu monahal), manastirea de la Zehra (in stil gotic timpuriu), cel mai mare altar din Europa (la Levoca, realizat de sculptorul Masster Pavol z Levoce), un alt altar la Krka, un muzeu in natura, monument mondial (la Vlkolinec), biserici din lemn (in Slovacia Rasariteana), numeroase pesteri in zona carstica Slovensky Kras- pestera Demanovska (pestera cu cel mai mare ghetar), Jaskyna Slobody, Dobsinska Jaskyna, Ochtinska Aragonitova (pestera de aragonit).
Din punct de vedere climatic, Slovacia se incadreaza in tipul de clima continentala, unde luna cea mai calda a anului este luna iulie, iar cea mai rece, ianuarie Pe crestele cele mai inalte ale muntilor Tatra, zapada se mentine pana la 130 de zile/an.
Marginita de Polonia in partea de nord, Ucraina in partea de est, invecinata cu Ungaria si Austria la sud si Republica Ceha la vest, pe o suprafata de 49036 kmp, Slovacia insumeaza o populatie de 5400000 de locuitori, predominand femeile intr-un procent de 51,3%. Din punct de vedere etnic, populatia este formata in mare parte din 85,6% cetateni de nationalitate slovaca, 10,6% maghiari, 1% cehi, restul de 2,8% constituind in rromi, ruteni, nemti, polonezi, croati, s.a.
Capitala se afla la Bratislava, oras cu o populatie de 465000 de locuitori, aflat la confluenta raului Morava cu fluviul Dunarea, la granita cu Austria si Ungaria. Nu departe de acest loc se afla presupusa capitala a primei formatiuni statale slave, Cnezatul lui Samo, ulterior Cnezatul lui Dowina, astazi Devin.
Alte orase importante sunt: Kosice (al doilea oras, ca marime, in Europa), Banska Bystrica, Zilina, Nitra, Bribina, Trencin (resedinta unuia dintre pretendentii la tronul Slovaciei, si anume Matus Cak, persoana foarte puternica in prima parte a secolului al 17-lea, datorita familiei sale, care detinea un numar mare de teritorii).
Religia predominanta este cea romano-catolica, c.c.a. 400000 de lutherani, 300000 de greco-catolici, 85000 reformati, 34000 de ortodocsi.
Limba oficiala este limba slovaca (slovensky jazyk), iar impartirea teritoriala a Slovaciei in 8 regiuni a determinat aparitia a mai multor dialecte ale limbii.
Moneda oficiala este koroana slovaca, iar diviziunea ei este halier.
Republica Slovaca este un stat democratic, cu Parlament Unicameral, format din 150 de membri, iar seful statului este presedinte.
